Cercetătorii Institutului Tehnologic de Teledetecție din cadrul Centrului Aerospațial German prezintă date ce indică o atmosferă mai sănătoasă.
Încă din primele zile ale pandemiei COVID-19, oamenii de știință și civili de pe teren au observat o îmbunătățire accentuată a calității aerului, în special în regiunile carantinate. O explicație probabilă au fost reglementările ca răspuns la pandemie, care au redus traficul și producția de energie electrică. Este posibil să nu fi fost singura explicație pentru îmbunătățirea observată. Sistemele meteorologice pot îndepărta poluarea și pot îmbunătăți calitatea aerului față de orașe. Acum, o nouă analiză a Agenției Spațiale Europene (ESA) a combinat modelele meteorologice, măsurătorile de poluare provenite de la stațiile de la sol și datele spectrale ale sateliților, care susțin ideea că oprirea a fost responsabilă, eliminând vremea ca fiind un factor confuziv.
Restricția cauzată de pandemie a atras atenția asupra problemelor legate de calitatea aerului din întreaga lume. Comparațiile fotografice ale orașelor înainte și în timpul măsurilor de carantină arată o reducere semnificativă a ceții, în timp ce regiuni mai mari, precum America de Nord, raportează concentrații mai scăzute de poluanți în întreaga lume.
Folosind Copernicus Sentinel 5-Precursor (S5P), care poate detecta semnăturile spectrale ale gazelor specifice, cercetătorii ESA au măsurat nivelurile globale de dioxid de azot () care au fost între 20% și 75% mai mici în perioada de carantină, decât în aceeași perioadă din 2019. La nivel local, impactul restricțiilor asupra calității aerului variază mult și, probabil, depinde de progresele diferite ale pandemiei din fiecare regiune.
Scăderea nivelurilor de emisii măsurate poate să nu însemne că a existat o reducere reală a emisiilor. Majoritatea dioxidului de azot care este emis, în principal, prin arderea biocombustibililor, precum cărbunele, gazul și motorina, rămân relativ aproape de sursă. Dar acest lucru se schimbă pe măsură ce gazul se deplasează prin troposferă, secțiunea interioară a atmosferei Pământului. Acolo, aerul se află în mișcare constantă, iar poate fi răspândit pe distanțe mari și între straturile atmosferice.
Dioxidul de azot, care ajunge în regiunile superioare însorite ale troposferei se poate disocia pentru a forma ozon (), un alt poluant respirator la nivelul solului, dar și oxidul nitric (NO), care revine la nivelul solului sub formă de ploaie acidă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, toate cele trei molecule: ozonul, oxidul azotic și dioxidul de azot sunt legate de mortalitatea timpurie în cazul populațiilor expuse, pe lângă rezultatele nadorite, în ceea ce privește bolile respiratorii și cardiovasculare.
Centralizarea nivelurilor de emisii pe satelit vine cu propriile provocări. Troposfera, în care se găsește cea mai mare parte a evenimentelor meteorologice, poate transforma rapid poluarea aerului în poluarea solului și oceanelor, fiind dăunătoare, dar acum invizibilă pentru spectrometrele satelitului.
„Elementele care contaminează aerul sunt transportate ușor de vânt sau sunt spălate de precipitații”, a declarat Diego Loyola, cercetătorul principal al noii analize ESA și membru senior al IEEE. Echipa sa de la Institutul German de Tehnologie de Teledetecție al Centrului Aerospațial monitorizează impactul pozitiv al restricțiilor COVID-19 asupra calității aerului, folosind măsurători din satelitul european Copernicus Sentinel-5 Precursor.
Ploaia căzută absoarbe poluanții aerieni și îi conduce către suprafața Pământului, reducând în mod fals concentrația observată de poluanți.
Pentru a exclude posibilitatea ca vremea să fie responsabilă pentru unele dintre emisiile aflate în scădere din Europa, Loyola și colegii săi din centru au construit modele digitalizate, care au transformat datele din satelitul poluării aerului pre-COVID din 2019, folosind tiparele meteorologice europene observate, începând cu 2020. Modelul este o simulare ajustată a intemperiilor concentrațiilor de dioxid de azot în restricțiile cauzate de pandemiei. În aceleași condiții meteorologice, nivelurile efective ale aerului pentru anul 2020 au fost mult mai mici, decât cele din modelul de închidere fără oprire, ceea ce confirmă faptul că scăderea producției și a transportului a fost, într-adevăr, responsabilă pentru aerul mai curat.
IMPACTUL ASUPRA PACIENȚILOR COVID-19
Expunerea la poluarea aerului poate afecta rezultatele asupra sănătății persoanelor care dezvoltă boala, menționează Loyola. „Studiul a arătat impactul pozitiv al opririi COVID-19 asupra calității aerului”, adaugă Loyola. Acesta observă, însă că scăderea poluării aerului va fi temporară și că emisiile pe termen lung sunt încă o problem majoră de sănătate.
„Este un consens asupra faptului că există un impact al poluării aerului asupra gravității COVID-19, în cazul persoanelor infectate”, susține Christa Hasenkopf, unul dintre directorii al platformei de date de calitate a aerului cu acces deschis OpenAQ și meteorolg.
În timp ce scăderea bruscă a poluării aerului poate ușura suferința celor infectați cu noul coronavirus, spune Hasenkopf, boala este, în special, dăunătoare pentru cei cu același tip de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare cornice, care rezultă din expunerea pe termen lung la poluare.
OMS estimează că 90% dintre persoanele din întreaga lume respiră aer poluat.
