O modalitate de a aborda problema tot mai cunoscută a rezistenței la antibiotice a fost folosirea mai multor medicamente. Din două antibiotice, este foarte probabil ca măcar unul dintre ele să funcționeze, chiar dacă microbii pot fi combătuți cu greu. Însă un nou studiu sugerează faptul că dezvoltarea rezistenței poate fi accelerată de aceste combinații ale medicamentelor.
Într-un articol publicat la începutul lunii ianuarie a anului 2020, cercetătorii israelieni au arătat că atunci când un pacient dezvoltă toleranță la un singur antibiotic, ceea ce înseamnă că ucide bacteriile mai încet, rezistența imediată la cel de-al doilea medicament devine mai probabilă. Lucrările anterioare ale aceleiași echipe au arătat același efect într-un studiu de laborator: au descoperit că încetinirea vitezei de distrugere a lor poate duce la rezistență, bacteriile continuând să crească chiar și în prezența unui antibiotic. Dar acesta a fost primul studiu care a demonstrat procesul la oameni, potrivit autorului său principal, Nathalie Balaban, biofizician la Universitatea ebraică din Ierusalim.
Studiul, deși este făcut la o scală mică, arată că există o amenințare majoră cu privire la modul actual de gândire al doctorilor în ceea ce privește combinațiile de antibiotice, spune Ramanan Laxminarayan, directorul Centrului pentru Dinamica Bolilor, Economice și Politici din Washington, D.C., care nu a fost implicată în studiu. „Întreaga noastră abordare cu privire la antibiotice trebuie să fie regândită”, a declarat Laxminarayan care este de asemenea cercetător senior la Universitatea Princeton. „Nu putem continua această abordare de «dă tuturor și așteaptă-te să se simtă bine» pe care o aplicăm în prezent.”
Clinicienii tind să nu se concentreze asupra toleranței, deoarece este posibil să nu aibă prea mult impact pe termen scurt. „Proprii pacienți ,probabil, vor fi tratabili”, spune Laxminarayan, deși acțiunea antibioticului de distrugere poate începe mai lent. „Este într‑adevăr o problemă de sănătate publică, nu o problemă clinică”, pentru un singur pacient.
„Suntem de acord că utilizarea judicioasă și administrarea antimicrobiană corespunzătoare este esențială pentru păstrarea longevității antibioticelor noastre”, spune Andrew Berti, profesor asistent la Colegiul de Științe ale Farmaciei și Științei Sănătății, Eugene Applebaum, al Universității Wayne de Stat și Elizabeth Hirsch, profesor asistent la Colegiul de Farmacie al Universității din Minnesota. Nici Berti, nici Hirsch nu au fost implicați în studiu, dar au luat parte la scrierea unui articol științific pe aceeași temă care a fost publicată în revista Science. „Cu toate acestea,” spun ei, „în absența unui mijloc rapid și validat pentru a determina toleranța la antibiotice, continuăm să vedem un rol important al terapiei cu antibiotice combinate în cazurile de infecție stafilococică documentată, în cazul în care astfel de combinații își mențin capacitatea de a suprima dezvoltarea rezistenței împotriva bacteriilor tipice, netolerante”.
Anual, în SUA, peste 35.000 de persoane mor și mai mult de 2,8 milioane se îmbolnăvesc din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice, conform Centrului de Control și Prevenție al Bolilor din SUA. Provocarea este aceea că toleranța nu poate fi măsurată clinic, așa că doctorii nu pot aprecia dacă pacientul a dezvoltat sau nu toleranța la antibiotice. Balaban a declarat că acest lucru nu va face mare diferență în cazul unei persoane sănătoase, care are nevoie doar de puțin ajutor pentru a lupta împotriva unei infecții. Dar ar putea pune viața în pericol la un pacient deja slăbit, cu o infecție la nivelul sângelui.
Balaban și colegii ei de la Universitatea Evreiască din Ierusalim și Centrul Medical Shaare Zedek din Israel au analizat evoluția potențială a Staphylococcus aureus (MRSA), rezistent la meticilină la doi dintre pacienți cu infecții la nivelul sângelui, stafilococul fiind prezent pentru o perioadă mai mare de două săptămâni, deși aceștia luau antibiotice. Un pacient a fost trecut pentru prima dată pe antibioticul vancomicină. După patru zile, a fost adăugată rifampicina la tratamentul persoanei respective. Apoi, din ziua opt până în ziua 14, vancomicina a fost înlocuită cu daptomicină.
Când echipa a testat bacteriile prelevate de la pacient, microbii care au dezvoltat toleranță la vancomicină au fost, de asemenea, uciși mai lent de daptomicină. Iar combinația de rifampicină și daptomicină nu a fost mai eficientă decât unicul agent.
Cercetătorii au arătat, de asemenea, că această rezistență se dezvoltă și în cazul altor bacterii periculoase, dar și cu alte combinații de antibiotice. Următorul lor plan este să studieze dacă acest efect apare la mai multe tipuri de bacterii și să examineze și combinațiile de antibiotice care ar putea trata eficient infecții potențial letale fără a dezvoltarea rezistență la acestea, a declarat Balaban.
Teoretic, cel de-al doilea medicament dintr-o combinație este folosit cu scopul să omoare restul microbilor care mai există după primul antibiotic administrat. Dar noul studiu a demonstrat că atunci când un pacient este deja tolerant la primul medicament, adăugarea celui de-al doilea stimulează rezistența prin promovarea reproducerii bacteriilor care nu au fost ucise imediat.
Pe măsură ce nivelul de antibiotice al pacientului scade între dozele zilnice, bacteriile care „s-au culcat” în prezența medicamentului se pot reface și se pot reproduce suficient pentru a evolua rezistența, spune Berti. Hirsch a spus că principala contribuție a noului studiu a fost identificarea în cazul pacienților a ceea ce se observase deja în laborator. Berti a mai spus: „S-a presupus de mult, este pentru prima dată când s-a arătat” definitiv pe pacienți.
Balaban spune că aceleași procese evolutive implicate în dezvoltarea toleranței la antibiotice și a rezistenței sunt, probabil, valabile și la cancer. Ele ar putea fi utilizate pentru a dezvolta tratamentul. Celulele tumorale ar putea deveni mai întâi tolerante la chimioterapie și apoi să dezvolte rezistență care să se răspândească și la alte medicamente. Cu toate acestea, Balaban nu intenționează să efectueze astfel de cercetări.
Noul studiu subliniază necesitatea unui test în laborator pentru a detecta dacă bacteriile care infectează un pacient sunt tolerante la tratamentul antibiotic planificat înainte de începerea terapiei, a spus Bruce Levin, profesor de biologie la Universitatea Emory. Levin, biolog care studiază bolile infecțioase și tratamentul medicamentos și care nu a fost implicat în studiu, dar a fost intrigat și impresionat de rezultate. Întrebarea este, spune el, „Acest studiu va servi drept avertisment, oamenii vor răspunde la el? Sau va fi doar un alt exercițiu academic?”.
