Potrivit unui nou studiu, oamenii de știinţă au descoperit o populaţie misterioasă de celule, necunoscute anterior, ce se ascund în corpul uman. Noul tip de celulă, numit „celulă imună X”, poate acționa ca alte două tipuri de celule și poate declanșa diabetul de tip 1. În trecut, oamenii de știință au crezut, că celulele hibride ca acestea nu ar putea exista.
Acestea, însă, pot juca un rol important în dezvoltarea autoimunității. „Sunt foarte rare, dar credem că sunt foarte puternice”, a declarat Hamad pentru Live Science.
Cascada imună
În mod normal, globulele albe din sânge apără organismul, înghițind invadatorii străini, cum ar fi bacteriile sau virușii. După digerarea acestor invadatori, în fragmente minuscule, celula albă din sânge afișează pe suprafața celulei, unul dintre aceste fragmente digerate sau antigenul.
Două tipuri de globule albe – celulele B și T – sunt instrumente incredibil de puternice în arsenalul sistemului imunitar. Celulele B eliberează miliarde de anticorpi individualizați, care se leagă, în mod unic, la antigeni specifici. Celulele ucigașe T distrug celulele care afișează antigeni specifici, iar ambele celule B și T se pot activa reciproc, creând o buclă de feedback puternică.
Cheia tuturor acestor procese este o proteină specială găsită pe suprafața exterioară a celulelor imune, numită complexul de histocompatibilitate majoră (MHC), locul unde se găsește antigenul. Celulele B leagă antigenul de MHC, iar receptorii de celulele T leagă apoi acest complex MHC-antigen și activează celulele T.
În bolile autoimune, acest proces este deformat, iar celulele proprii ale corpului sunt confundate cu inamicii străini. În diabetul de tip 1, sistemul imunitar distruge fără încetare celulele beta din pancreas, care produc insulina hormonală. Fără insulină, organismul nu poate folosi energia din alimente, iar, în cele din urmă persoana respectivă va muri.
Dar ce declanșează acest atac și cum devine de neoprit? Lucrările anterioare au sugerat că organismul vede cumva această moleculă de insulină ca fiind străină și, astfel declanșează diabetul de tip 1. Persoanele cu risc ridicat al acestei boli rezultă adesea o formă diferită a proteinelor MHC.
Punând lucrurile cap la cap, se arată că insulina nu se leagă bine de aceste versiuni cu risc mare ale MHC, ceea ce înseamnă că teoretic nu ar trebui să declanșeze un atac autoimun puternic, a spus Hamad.
Declanșator puternic al imunităţii
În noul studiu, publicat în revista Cell, Hamad și colegii săi au găsit un posibil vinovat. Folosind probe de sânge de la oameni sănătoși și de la cei cu diabet de tip 1, precum și simulări pe calculator de celule B și T, echipa a descoperit existența unei „celule X” care are receptori atât ale celulelor B, cât și ale celulelor T.
Celula X pare a fi un „motor” foarte puternic al autoimunității. Celulele X au eliminat anticorpii care au activat puternic celulele T din mostrele de la persoane cu risc ridicat de MHC. Aceasta a declanșat celulele T care sunt pregătite să atace celulele beta pancreatice, pentru a începe să se dividă haotic, a spus Hamad.
Echipa a găsit dovezi ale așa-numitelor celule X „auto-reactive” din probele de sânge ale celor cu diabet de tip 1, dar nu și în probele de sânge ale pacienților sănătoși.
Rezultatele sunt interesante, dar „nu poate fi întreaga poveste, deoarece există, în mod clar, declanșatori de mediu pentru diabetul de tip 1”, a declarat Matthias von Herrath, director al Centrului pentru Cercetarea Diabetului de Tip 1 al Institutului pentru Imunologie La Jolla. Mai mult, „nu știm dacă există o singură celulă responsabilă, specifică”, a spus von Herrath pentru Live Science.
Există o altă posibilitate: aceste celule X arată ca și celulele B și T, deoarece, de fapt, sunt acele două celule, și nu un nou tip celular nou. Oamenii de știință ar dori să verifice de două ori dacă această celulă X ar putea fi o celulă cu două roluri. Practic, nu este „una și aceeași celulă”, a spus von Herrath.
Chiar dacă această celulă hibridă nu este în spatele producerii diabetului de tip 1, „chiar și găsirea unei anumite celule care ar conduce la producerea acesteia ar fi o mare descoperire”, a afirmat von Herrath.
